A framework of reference for pluralistic approaches

FREPA şi abordările pluraliste

Privire de ansamblu aspra FREPA

Despre ce este vorba?  Este vorba de o descriere complexă precum şi despre implementarea efectivă a competenţelor şi resurselor plurilingvistice şi interculturale care pot fi dezvoltate cel mai bine prin predarea folosind aşa numitele abordări pluraliste. Prin urmare FREPA contribuie în mod semnificativ la atingerea scopurilor educaţionale propuse de Consiliul Europei în domeniile limbilor şi culturilor.

Ce sunt abordările pluraliste?  Termenul “Abordări Pluraliste ale Limbilor şi Culturilor” se referă la abordări didactice care implică folosirea mai multor (sau cel puţin a mai mult de una singură) varietăţi ale limbilor şi culturilor în mod simultan pe parcursul procesului de predare. Acest lucru contrastează cu.

Cine ar trebui să ştie despre FREPA ? Profesorii de toate materiile care sunt interesaţi de educaţia plurilingvistă şi interculturală, profesori metodişti, factorii de decizie, cei care elaborează curriculum-ul şi programele, autorii de manuale.

FREPA oferă:

  • o descriere sistematică a competenţelor şi resurselor (cunoştinţe, abilităţi şi atitudini) care ar trebui dezvoltate în perspectiva unei educaţii plurilingvistice şi interculturale
  • o bază de date care oferă materiale didactice disponibile online
  • un set de materiale disponibile online pentru formarea profesorilor (iniţială sau continuă) 

Abordări pluraliste ale limbilor şi culturilor 

Termenul “Abordări Pluraliste ale Limbilor şi Culturilor” se referă la abordări didactice care implică folosirea mai multor (sau cel puţin a mai mult de una singură) varietăţi ale limbilor şi culturilor în mod simultan pe parcursul procesului de predare. Acest lucru contrastează cu abordările care pot fi numite ”singulare” în care abordarea didactică ia în considerare o singură limbă sau o anumită cultură considerată ca fiind izolată de celelalte. Abordările singulare de acest tip au fost apreciate mai ales când au fost create metodele stucturale şi mai târziu cele ”comunicative” şi când toate traducerile şi toate referirile la prima limbă au fost eliminate din procesul de predare.

Metodica predării limbilor străine a fost martoră la apariţia a patru abordări pluraliste în ultimii trezeici de ani:

Conştientizarea existenţei limbilor

Mai multe proiecte europene au permis mişcării  conştientizarea existenţei limbilor să se dezvolte pe scară mai largă, definind-o după cu urmează : ” termenul conştientizarea existenţei limbilor este folosit pentru a descrie abordările prin care unele dintre activităţile de învăţare privesc limbi pe care şcoala nu intenţionează să le predea în general.”. Aceasta nu înseamnă că abordarea priveşte doar asemenea limbi. Abordarea priveşte limba (limbile) predată/e precum şi orice altă limbă care se învaţă. Dar nu se limitează la aceste limbi ”învăţate”, ci integrează tot felul de alte varietăţi lingvistice – de la mediu, la familii ... şi de peste tot din lume, fără niciun fel de excludere...Din cauza numărului de limbi pe care le învăţă elevii – adesea, câteva zeci - conştientizarea existenţei limbilor poate părea a fi cea mai extremă formă de abordare pluralistă. Ea a fost creată în principal ca o modalitate de a-i primi pe elevi în diversitatea lingvistică  (şi în diversitatea propriilor lor limbi) la începutul educaţiei şcolare, ca un vector de recunoaştere deplină a limbilor ”aduse” de elevi împreună care au alte limbi materne, ca un fel de curs pregătitor creat la şcolile primare, dar care poate fi de asemenea promovat ca suport pentru învăţarea limbilor pe tot parcursul şcolar al elevilor.

L’Eveil aux langues (conştientizarea existenţei limbilor), creată în mod special în  cadrul programelor  Evlang şi Jaling, este legată în mod explicit de mişcarea  conştientizarea existenţei limbilor iniţiată de E. Hawkins în anii 1980 în Regatul Unit al Marii Britanii. Totuşi, éveil aux langues de astăzi este văzută ca o sub-categorie a abordării  Language Awareness (Conştietizarea lingvistică), care generează de asemenea cercetări care sunt mai mult psiho-lingvistice decât pedagogice şi care nu implică în mod necesar confruntarea elevului cu un număr de limbi. Din acest motiv cei care promovează éveil aux langues preferă să folosească alt termen în limba engleză -  conştientizarea existenţei limbilor – pentru a descrie această abordare.

Inter-înţelegerea(intercomprehensiune) între limbi înrudite

In abordarea denumită Inter-înţelegerea între limbi înrudite elevul foloseşte două sau mai multe limbi din aceeaşi familie lingvistică (limbi romanice, germanice, slave etc) în paralel. Una dintre aceste limbi este deja cunoscută, fie că este limba materrnă a elevului, fie că este limba de predare sau chiar o altă limbă învăţată anterior. In aceată abordare centru atenţiei este reprezentat în mod sistematic de abilităţile de receptare, deoarece dezvoltarea înţelegerii este cel mai tangibil mod de a folosi cunoşterea unei limbi înrudite în vederea învăţării unei noi limbi. Bineînţeles, acest fapt nu exclude nişte beneficii suplimentare  pentru abilităţile de producere.

In this approach there is a systematic focus on receptive skills, as the development of comprehension is the most tangible way of using the knowledge of a related language to learn a new one. Of course, this does not exclude some added benefits for productive skills.

In a doua jumătate a anilor 1990 s-au făcut  cercetări innovative în acest domeniu cu adulţi (incluzând studenţi la facultate) în Franţa şi în alte ţări unde se vorbesc limbi romanice, precum şi în Germania, ţările scandinave şi cele slavofone. Multe dintre aceste cercetări au fost sprijinite la nivel european prin programele Uniunii Europene. Exemple ale acestei abordări  se pot găsi în anumite materiale produse pentru abordările conştientizarea existenţei limbilor, dar în general inter-înţelegerea a fost puţin dezvoltată în şcoli.

Abordarea didactică integrată

Abordările didactice integrate sunt îndreptate spre ajutarea elevilor să stabilească legături între un număr limitat de limbi care sunt predate în cadrul curriculum-ului şcolar. Didacticile integrate folosesc principiul central susţinut de abordările pluraliste de folosire a cunoştinţelor mai vechi pentru a accesa cunoştinţe noi: folosirea limbii de predare pentru a accesa prima limbă străină, care poate fi apoi folosită ca o trambulină de facilitare a achiziţiei unei a doua limbi străine etc, pe baza ideii că sprijinul reciproc între limbi este bidirecţional. Această abordare nu neglijează limbile materne ale elevilor, mai ales când acestea sunt predate în mod explicit. Este posibil să ”jonglezi” cu două (sau chiar trei sau patru) limbi simultan. 

Aceasta a fost o abordare susţinută încă de la începutul anilor 1980 de  E. Roulet. Este de asemenea direcţia în care au mers numeroase proiecte care au explorat ideea că limba germană se învaţă după limba engleză când sunt învăţate ca limbi străine (conform cu studiile legate de învăţarea unei a treia limbi). Alte studii investighează modurile în care se poate lega limba de predare de alte limbi predate în perspectivă integrată. Ideea este de asemenea prezentă în anumite abordări ale educaţiei bilingve, care caută să îi facă pe elevi să identifice asemănări şi deosebiri între limbile folosite în predare, indiferent de materia studiată.

Abordarea interculturală

Abordarea interculturală a avut deja de o influenţă clară în metodica predării limbilor şi este prin urmare relativ bine cunoscută.

Multele sale variante sunt bazate pe principii didactice care recomandă utilizarea fenomenelor care ţin de una sau mai multe zone culturale pentru a aborda fenomene ce ţin de o altă zonă. Ele susţin de asmenea dezvoltarea de strategii pentru a promova reflectarea asupra situaţiilor de contact în care sunt implicate persoane din medii culturale diferite.

De ce competenţe şi resurse ?

Competenţele trebuie să fie înţelese după cum urmează:

  • Competenţele sunt legate de situaţii, de sarcini complexe care au relevanţă socială; ele sunt astfel “situate/contextualizate” şi au o funcţie socială;
  • sunt unităţi cu un grad de complexitate;
  • apelează la diferite resurse interne (în  general o combinaţie de cunoştinţe, atitudini şi aptitudini) şi resurse externe  (dicţionare, mediatori, etc.).

Descrierile oferite în FREPA pentru competenţe şi resurse privesc în esenţă două domenii de competenţe:

  1. Competenţa de a face faţă comunicării lingvistice şi culturale în contextul alterităţii
  2. Competenţa de a construi şi a dezvolta un repertoriu pluralist al limbilor şi al culturilor

FREPA identifică resursele care sunt mobilizate prin aceste competenţe. Aceste resurse sunt prezentate sub formă de descriptori.

Resursele (cunoştinţe, atitudini şi aptitudini):

Termenul resurse este folosit in mod general pentru a desemna resursele interne. 

Resursele interne  (precum şi folosirea resurselor externe, dar nu a competenţelor) pot fi predate în situaţii/ sarcini de lucru  care sunt cel puţin parţial  decontextualizate.

Compeţele sunt văzute mai ales în domeniul folosirii/nevoilor sociale, în timp ce resursele par să aparţină mai degrabă domeniului psihologiei cognitive (şi developmentale). În această viziune competenţele sunt cele implicate când trebuie îndeplinită o sarcină de lucru.

Totuşi, resursele sunt probabil cele care pot fi diferenţiate şi enumerate – într-o oarecare măsură – fiind definite din punct de vedere al gradului de stăpânire şi utilizate în practica educaţională.

Accesul la lista de descriptori a FREPA 

Descriptorii sunt accesibili în diferite moduri şi în limbi diferite:

  • Sunt prezentaţi pe acest website folosindu-se un format de hypertext care facilitează explorarea vizuală  .
    Ii puteţi găsi fie în limba engleză (daţi click pe butonul Descriptors din partea de sus a acestei pagini), fie în limba franceză (butonul Descripteurs),fie în limba germană  (butonul Deskriptoren)
  • Apar în documentul FREPA – Competenţe şi resurse     
    Vedeţi sub butonul Components (limba engleză) / Éléments (limba franceză) / Instrumente (limba germană) în partea de sus a acestei pagini.
  • Sunt de asemenea prezentate în documentaţia FREPA disponibilă online- Tabele de  descriptori în curriculum , folosind de asemenea hypertext, dar cu o reprezentare grafică suplimentară care situează fiecare element al tabelelor în curriculum-ul celui care învaţă.
    Vedeţi sub butonul Components (limba engleză) / Éléments (limba franceză) / Instrumente (limba germană) în partea de sus a acestei pagini.

Baza de date FREPA – Materiale didactice disponibile online

Baza de date FREPA – Materiale didactice disponibile online, oferă activităţi de predare care se încadrează în abordările pluraliste ale limbilor şi culturilor.

Scopul acestei colecţii de materiale, care include introduceri în diferite limbi, este să faciliteze accesul la activităţi didactice care îi vor ajuta pe elevi să stăpânească cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care sunt listate în cadrul de referinţă ca resurse şi care pot fi dezvoltate de abordările pluraliste. Toate materialele propuse fac trimiteri în mod explicit la descriptori ai resurselor aşa cum apar ei în cadrul de referinţă FREPA. 

Baza de date poate fi consultată fie în limba engleză (butonul Teaching materials) fie în limba franceză (butonul Matériaux didactiques).

Setul de materiale de formare disponibile online

Setul de materiale de formare disponibile online este la dispoziţia profesorilor (şi a profesorilor metodişti) care doresc să se formeze pe cont propriu în ceea ce priveşte abordările pluraliste şi folosirea materialelor FREPA. Materialele pot fi folosite de formatori pentru pregătirea şi pe parcursul cursurilor de formare.

Setul de materiale de formare cuprinde 4 module :

0. Modulul de descoperire  

Sopul acestui modul este să permită participanţilor să îndeplinească o activitate în postura de elevi şi să descopere abordările pluraliste, legătura lor cu noţiunea de competenţe plurilingvistice şi pluriculturale, precum şi instrumentele propuse de FREPA.

1. FREPA şi politicile educaţionale în domeniul limbilor  

Modulul permite profesioniştilor în domeniul limbilor să situeze FREPA în contextul actual al predării/învăţării limbilor la şcoală, mai ales în ceea ce priveşte scopurile educaţionale.

2. Am dificultăţi în predare … Cum îmi poate fi de folos FREPA ? 

Acest modul sprijină profesorii în organizarea folosirii concrete a FREPA, precum şi a abordărilor pluraliste, având în vedere anumite dificultăţi în ceea ce priveşte predarea şi problemele pedagogice generale pe care profesorii pot să le întâlnească în practica de zi cu zi.

3. Doresc să fac un proiect cu elevii mei … Cum îmi poate fi de folos FREPA ? 

Acest modul îşi propune să sprijine profesorii în vederea utilizării cadrului de referinţă şi a abordărilor pluraliste în crearea şi implementarea de proiecte şcolare sau la clasă care implică alte limbi şi alte culturi.

Setul de materiale poate fi accesat fie în limba engleză (butonul Teaching Materials în partea de sus a acestei pagini) fie în limba franceză (butonul Matériaux didactiques).